Dumitru Pop Tincu, continuatorul tradiției Cimitirului Vesel din Săpânța, Maramureș
Poate părea ciudat să îți programezi o vacanță în care să vizitezi un cimitir din capătul unei țări numite România, însă dacă te gândești că probabil e unicul cimitir din lume în care, în loc să verși o lacrimă, te vei prăpădi de râs, îți poți schimba instantaneu părerea. Cimitirul Vesel din Maramureș este un loc aparte, care reunește adevărate opere de artă sculptate în lemn și pictate într-un stil inconfundabil, cu versuri care redau, cu bune și rele, viața persoanei decedate.
Sute de mii de turiști din toată lumea vizitează, anual, Cimitirul Vesel din Săpânța. Locul în care sunt îngropați sătenii care trec la cele veșnice a devenit faimos datorită epitafurilor de pe crucile așezate la fiecare mormânt. Spre deosebire de crucile funerare obișnuite, cele din Cimitirul Vesel descriu, în câteva cuvinte pline de semnificație, cele mai importante momente din viața persoanei decedate.
Morții, de vorbă cu turiștii
„Nicăieri în lume obiceiul ca mortul să-și «povestească» viața nu este, decât la Săpânța. Prin acele texte care sunt puse pe cruci, dacă turistul se așază în fața ei, mortul din acea groapă își povestește viața. Și asta e interesant pentru turistul străin, și pentru ai noștri, românii care vin aici, asta e foarte interesant, să vadă omul cum a trăit în zona asta”, povestește creatorul celor mai recente cruci din Cimitirul Vesel, Dumitru Pop Tincu, cel care este continuatorul tradiției începute de Ion Stan Pătraș.
Primul creator al crucilor și al Cimitirului Vesel a fost Ion Stan Pătraș, un săpânțean care, fiind epitrop al bisericii din localitate și participând la fiecare înmormântare, a avut ideea de a pune câteva versuri despre viața defunctului pe crucea funerară. Totul pornește de la o tradiție locală, conform căreia în momentul în care o persoană moare, se scrie un „verș” care cuprinde toată viața omului, care se cântă la înmormântare. Crucile create de Ion Stan Pătraș datează încă din 1935, moment în care cimitirul din localitate nu avea un nume.
Bustul lui Ion Stan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel din Săpânța
„Naming” inspirat de o franțuzoaică
Mai târziu, între anii 1954-1956, o franțuzoaică venită în Transilvania pentru a-și face studiile s-a documentat despre istoria cimitirului și a crucilor și a avut o influență în alegerea numelui de Cimitirul Vesel.
„Denumirea de Cimitirul Vesel a venit datorită acestor texte, de la o franțuzoaică ce și-a dat doctoratul în istorie, din ceea ce știu eu. Țin minte că eram copil – fiindcă eu am fost elevul lui Ion Stan Pătraș – și rețin din cele spuse de el că o studentă care, spunea el «și-a făcut lecțiile în Săpânța» – pentru că nu știa ce înseamnă doctorat, a venit la Săpânța, l-a găsit pe acest om și din tot ce ea a studiat a reieșit că acest om știa toate viciile pe care le aveau oamenii satului, de aici a pornit totul”, își amintește Dumitru Pop Tincu.
Începând din 2006, crucile din Cimitirul Vesel au devenit marcă înregistrată, fiind identificate drept „cruci tip Săpânța”. Cel ales să continue tradiția realizării crucilor de lemn din Cimitirul Vesel, Dumitru Pop Tincu, este singurul care poate să le creeze conform modelului impus de Ion Stan Pătraș. Acestea sunt făcute din lemn de stejar, vopsite cu albastru și cu diferite motive populare, au o imagine și câteva versuri reprezentative pentru defunct.
Cimitirul Vesel din Săpânța – Casa memorială Ion Stan Pătraș
Brand global creat de doi meșteri țărani
Incontestabil, datorită „crucilor tip Săpânța”, Cimitirul Vesel a devenit unul dintre cele mai cunoscute branduri ale Maramureșului, atât în țară, cât și peste hotare. Turiștii din întreaga lume vin anual, unii chiar și de mai multe ori într-un an, special pentru a vizita Cimitirul Vesel. Versurile sunt în limba română, dar turiștii străini le caută pe internet traduse într-o limbă de circulație internațională și vin în Săpânța să vadă crucile și mesajele de pe acestea.
„Este scris foarte mult în străinătate și turiștii străini caută crucile despre care ei citesc pe internet, le caută în cimitir și știu despre ce e vorba. Sunt foarte multe albume cu citate de pe cruci, în engleză, franceză, germană și ei, fiecare, caută să vadă despre ce-i vorba și atunci vin cu lecția învățată, cum zicem noi. Sunt mulți ghizi care vin pentru prima dată și nu știu despre ce e vorba, da` sunt străini, care vin dinafară, și știu mai multe decât ghidul”, susține Dumitru Pop Tincu.
Promovarea în presa din lumea întreagă, premiile obținute de către Dumitru Pop Tincu la nivel internațional, dar și participările la numeroase expoziții și târguri au contribuit la creșterea brandului Cimitirul Vesel. În prezent, meșterul popular primește comenzi din multe țări, pentru a realiza atât cruci „tip Săpânța”, cât și alte obiecte similare.
Foto: Diana Cherecheș